Rio de Janiero, Iguazu, Buenos Aires

Rio de Janiero, Iguazu, Buenos Aires

Doua dintre cele mai frumoase orașe din America de Sud și cea mai spectaculoasă cascadă din lume 

RIO de JANIERO

Emblemele orașului Rio

Turul orașului Rio a început cu urcarea, cu funicularul, pe “Sugar Loaf”, una dintre emblemele ușor de recunoscut ale orașului. Aici te poți desfăta  cu imaginea coastei muntoase care înconjoară golful și insulele sale. Timpul, însă, nu prea a ținut cu noi, așa că priveliștea spectaculoasă, ce se deschide de pe Sugar Load, a fost puțin umbrită de ceată și ploaie.  

Corcovado –  unul dintre cele mai importante monumente și simboluri ale orașului Rio.

Am urcat cu trenul pană în vârful muntelui Corcovado, acolo unde se află   statuia  “Christ The Redeemer”, străbătând  Parcul Național Tijuca, cea mai mare junglă urbană  din lume  - o pădure uriașa în mijlocul orașului, care protejează izvoare, cascade și o mare varietate de plante și păsări tropicale.

Am fost copleșită de o mulțime de sentimente: încântare în față frumuseții peisajului; emoție, deoarece urma să văd vestita statuie  Christ The Redeemer  - una dintre noile 7 minuni ale lumii - ; curiozitate și mândrie, știind că cel care a creat chipul statuii a fost un artist român - Gheorghe Leonida.   

Dar surpriză,......….. statuia mântuitorului era ascunsă în spatele norilor. 

Apoi, norii s-au mai ridicat…și…l-am zărit…acolo….sus….cu brațele deschise….gata parcă să ne îmbrățișeze pe toți…. și… emoția m-a copleșit din nou.

Chiar dacă nu am fost suficient de norocoși să avem o zi însorită, care să ne dea posibilitatea să admiram, pe deplin, imaginea asupra orașului - aceea pe care o cunoaștem cu toții din vederile cu Rio -, experiența trăită a fost unică. 

   

Plajele orașului Rio

 

Ipanema - Una dintre cele mai frumoase plaje din lume, pe care si “bossa nova” “The Girl From Ipanema” (aveam să aflu la întoarcerea în țară) a făcut-o celebră. 

Nisip auriu, valuri înspumate, pâlcuri de palmieri, vânzători ambulanți cu zâmbetul pe buze, ………Cu toate acestea, plaja ar fi un tablou incomplet fără dealul “Doi Frați” – cele două vârfuri care ies semețe din ocean.

Ca să  ”simțit” pulsul intens al vieții pe plajele din Rio, trebuie să fii aici într-o seară de duminică:

când promenada se umple cu locuitorii orașului……

când apusul transforma cei “doi frați” în două “limbi de foc”….   

când la fiecare pas pe care îl faci  asiști la un spectacol live de “bossa nova’……

când simți ca în aer “plutește” acea atmosfera relaxantă, specifică vacantei…..

M-am lăsat vrăjită de bucuria muzicii și de ritmul dansului și am realizat, încă o data, că adevărata frumusețe a vieții o poți descoperii în lucrurile simple, pe care le faci cu pasiune. 

Ipanema va rămâne, pentru totdeauna, o amintire dragă mie. 

Puține orașe, din lume, se pot mândri cu o plajă superbă chiar în “inima” lui…..

Secțiunea, cea mai la modă, cea mai celebră, a orașului este centrul, iar de-a lungul întregului centru al orașului se întinde, pe patru kilometri, plaja Copacabana.  

La câțiva pași de nisipurile plajei sunt frumoasele bulevarde: Avenida Atlantică și Avenida Nossa Senhora de Copacabana, iar o promenadă largă, pavată cu mozaic alb-negru, separă plaja de bulevarde. 

Străzile din vecinătatea centrului, cu restaurante, magazine și cafenele luxoase, cu clădiri vechi, printre care și faimosul Copacabana Palace - protejat ca monument național -, par să-ți reamintească de zilele în care Rio a fost capitala Braziliei. 

Dincolo de: “samba”; de clima calda și peisajele uluitoare - munți, plaje splendide, jungla verde din centrul orașului, apa albastra a oceanului Pacific - ; de celebra statuie  a mântuitorului; de stadionul Maracana;…….RIO, te surprinde cu o mulțime de alte locuri minunate, care te așteaptă să le descoperi:   cartiere boeme, parcuri mirifice, catedrale magnifice, ...........

Cartierele orașului Rio

 

Odată cartierul luminilor roșii,…. astăzi un cartier cu o vibrantă viață de noapte  - Cartieul Lapa

Am vizitat Cartierul Lapa, în special, pentru renumita “Escadaria Selarón”, operă a artistului chilian Jorge Selaron, pe care el o considera "tributul meu pentru poporul brazilian". 

Înainte de a admira fiecare plăcută de ceramică ce înfrumusețează azi această scară, am ascultat povestea ei. În 1990, după ce s-a stabilit în Brazilia, Selaron a început renovarea scărilor dărăpănate din față casei sale. Acoperirea scărilor cu plăci de gresie colorate, care a început ca o pasiune, a devenit curând o obsesie. 

La început, gresia folosită la acoperirea treptelor, era procurata din diverse site-uri de construcții și grămezi de deșeuri urbane. În ultimii ani, pe măsură ce frumoasele scări deveneau celebre, cele mai multe dintre plăci au fost donate de vizitatori din întreagă lume. O parte din plăcile pe carele-am admirat sunt pictate manual de Selaron.  

Cu Bondinho spre Santa Tereza

Cocoțat pe un deal cu o splendidă vedere deasupra portului orașului, cartierul Santa Tereza este unul dintre locurile preferate al artiștilor și turiștilor. 
Am ajuns și noi aici experimentând, ca mulți alți turiști, mersul cu “Bondinho” - o relicvă istorică a unui mijloc nostalgic de transport. 

Construit în jurul mănăstirii Santa Tereza, în 1750, cartierul a încetat de mult să mai fie un cartier al clasei “superioare”. Din frumoasa arhitectură colonială au mai rămas doar câteva conace, odată magnifice,…. Și cu toate acestea boemul cartier este fermecător.

Santa Tereza a reînviat în ultimii ani datorită studiourilor și galeriilor de artă, dar și a frumoaselor graffiti de pe pereții străduțelor înguste, abrupte și liniștite ale cartierului.

 

Parcurile orașului Rio

Ziua în care am avut “program de voie”, am petrecut-o în afară orașului, explorând Parque Lage și Grădină Botanică, două obiective de pe lista mea personală. 

   

Parcul public, Lage,  situat la poalele muntelui Corcovado, cu trasee prin pădurea tropicală,  ne-a purtat pașii pe drumuri de piatră, în toate direcțiile și…. surprize ne așteptau la fiecare pas: o mică și încântătoare peșteră, un pod fermecător, copaci uriași…… 

Anterior reședință a industriașului Enrique Lage și a soției sale, parcul are și un conac decorat cu frumoase picturi interioare. Clădirea încă mai păstrează frumusețea adăugată de către arhitectul italian Mario Vodrel, în anii ” 20,  când  conacul a fost renovat. 

Iar “deasupra” conacului se înaltă maiestuos muntele Corcovado, cu statuia neclintită a mântuitorului pe vârful lui. Un tablou impresionant. 

   

Grădină Botanică, situată  și ea tot la poalele muntelui Corcovado, conține peste 8000 de diferite specii de plante și arbori tropicali și subtropicali.  

M-a impresionat arhitectura peisagistă deosebită și mi s-a părut interesantă, printre altele, pentru faptul că doar aproximativ 40% din suprafața ei este cultivată, restul suprafeței fiind ocupat de Pădurea Atlantică.  

   

Catedralele orașului Rio

Catedralele și bisericile sunt locuri care merită să fie vizitate, în opinia mea, nu numai de persoanele religioase, dar și de orice persoană care caută puțină pace și liniște, în metropolele aglomerate ale lumii, dar mai ales caută frumosul în artă, iar în Rio găsești o paletă largă de stiluri arhitectonice.

 

Moderna Catedrala Metropolitana, dedicată Sfântului Sebastia - sfântul patron al orașului Rio -, este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Rio. Ceea ce o face atât de specială este designul ei bazat pe pe designul piramidelor Maya din Yucatan. Forma conică, cele patru ferestre uriașe, colorate, prin care pătrunde lumina naturală, se deosebesc de tot ceea ce ai văzut, până acum, în alte catedrale.

Santa Francisca de Paula, a fost una dintre cele mai frumoase experiențe în Rio.

Arhitectura minunată, bogăția sculpturilor, balcoanele încântătoare - asemănătoare cu cele ale marilor săli de operă din lume -, fac din aceasta biserică, din central orașului, o bijuterie a barocului.

Nossa Senhora do Carmo, simplă în exterior, opulentă și elegantă în interior. 

De îndată ce ai pășit pragul bisericii ești captivat de plafonul boltit, fastuos împodobit cu picturi fine, de pereții albi ornați cu sculpturi delicate, de balcoanele dantelate.

Calendaria, un loc liniștit, în mijlocul unei străzi aglomerate și gălăgioase, un loc în care pur și simplu am stat și admirat frumoasele picturi din cupolă și naos, coloanele acoperite cu minunata marmură italiană, vitraliile germane și amvoanele de bronz.

“Confeitaria Colombo”

După o zi "încărcată de artă", nu am ezitat  să mă delectez cu o prăjitură la renumita “Confeitaria Colombo”, ascunsă pe una dintre străduțele din centrul orașului.

Clădire magnifică - cu balconul imens și elegant, plafonul din sticlă cu vitralii fine, holul extravagant -, te poartă parcă în trecutul “La Belle Epoque”. 

 

Am iubit Rio din prima clipă. M-am îndrăgostit de oamenii lui calzi și pasionali, de nisipul auriu al plajelor, de pădurea tropicală din mijlocul orașului, de nostalgia muzicii” bossa nova”,……………   

Cascada IGUAZU

Dacă ți-ai propus să vezi grandioasa cascadă Igauzu este bine să-ți planifici vizitarea ambelor părți ale cascadei: atât cea argentiniană cât și cea braziliană, deoarece ele oferă perspective diferite.  

   

Traseul pe partea argentiniana a început cu circuitul inferior, pe podețe,  care ne-a condus spre câteva cascade mai mici, apoi a continuat cu circuitul superior, care ne-a permis să  admiram extraordinara panorama asupra cascadei și în final am ajuns la vestitul “Gatul Diavolului”, prin care curge spectaculos, o mare cantitate de apă. 

Echipați cu veste de salvare am experimentat  o “plimbare” cu barca pe sub cascadă. O experiență plină de adrenalină. Am încercat senzații tari: de a “zbura” cu barcă pe sub torentele de apă; de a simți șuvoaiele de  apă rece, care ne pătrundea prin toți porii; de a auzii țipetele, de încântare sau de frica (ale mele), ale tuturor celor din barcă. 

Și aventura nu avea să se termine aici. Am trăit clipe unice zburând cu elicopterul deasupra cascadei. Imaginea panoramică, a râului și a cascadei, te ajută să înțelegi adevărata dimensiune a acesteia. 

Traseul pe partea braziliană l-am făcut pe o poteca prin pădure, cu spații mari deschise, de unde am putut admira căderile impresionante de apă. 

La capătul traseului, o pasarelă de observare ne-a oferit o perspectivă mai bună asupra ‘Gatului Diavolului”, comparativ cu cea din partea argentiniana. Apa curge cu atâta forță prin el, încât se formează un nor de ceată care rămâne suspendat undeva deasupra ta. Tabloul a fost completat de un frumos curcubeu care, așa cum ni s-a spus, apare în această zonă aproape mereu.    

Breathtaking! Cuvintele nu pot descrie această minune naturală a lumii,.... spectacolul uimitor oferit de cea mai spectaculoasă cascadă din lume,.... imensitatea cascadei, ......zgomotul puternic care însoțește căderea continuă de apă.

BUENOS AIRES

 

La Boca este un loc renumit nu numai pentru stadionul “La Bombonera”, dar și pentru “Caminito” - stradă  a artiștilor, plină de culoare, pe care nici un iubitor al tangoului nu o ratează atunci când ajunge în capitală tangoului. 

Odată, o stradă abandonată,  Caminito  a devenit un refugiu al artiștilor după 1960, când artistul La Boca Benito Quinquela Martín a pictat pereții clădirilor și  a ridicat o scenă pentru spectacole. 

Pe o latură a străzii se înșiră o mulțime de magazine cu suveniruri, iar pe cealaltă parte, restauratele cu terase în aer liber, în fața cărora turiștii se opresc să admire spectacole de dans. 

Mulțimea de magazine, cu suveniruri la prețuri exagerate, mulțimea vânzătorilor ambulanți, au mai scăzut din farmecul străzii….. și totuși,… culorile clădirilor, picturile și basoreliefurile colorate de pe pereții acestora și mai ales spectacolele de dans în stradă continuă să atragă vizitatorii.

 

Spectacol de tango argentinian la Restaurantul Carlos Gardel

Dansul este o altă pasiune a mea din tinerețe. Primii mei pași de dans au fost în ritm de tango, iar  primul lucru care îmi venea în minte atunci când auzeam cuvântul “Argentina”,  era…  tangoul.     

Să vizitez capitala Argentinei, locul în care, la sfârșitul secolului al 19-lea se năștea tangoul și să nu văd un spectacol de tango argentinian era de neconceput pentru mine. 

Din fericire, o seară cu cină și spectacol de dans, la restaurantul “Carlos Gardel”, era inclusa în programul vizitei în Buenos Aires. Numele restaurantului, este numele cântărețului Carlos Gardel, de origine francezo-argentinian, compozitor și actor în același timp, figură proeminentă din istoria tangoului.

Restaurantul elegant, care avea aspectul și atmosfera unei săli de teatru; servirea impecabilă a unei cine rafinate, din care nu a lipsit faimoasa friptură argentiniană - care-și merită pe deplin renumele -; prezentarea istoriei tangoului, derulată pe ecranul din spatele scenei; spectacolul încântător de dans (pentru cei care iubesc dânsul și în special tangoul) au transformat o seară obișnuită într-una de vis. 

Cimitirul Recoletta este mai mult decât un simplu spațiu pentru cavouri mari și sofisticate ale personalităților importante ale Argentinei, este o “colecție” de opere de artă, de monumente impresionante, de sculpturi detaliate și vitralii deosebite. 

Și chiar dacă nu ești interesat de povestea celor care “dorm” în aceste cavouri, cum a fost și cazul meu, vizita merită să fie făcută pentru unul dintre cele mai umile morminte din acest cimitir și anume, cel al Evitei Peron. 

Povestea vieții Evitei Peron este o poveste lungă, care cuprinde mai multe “capitole” interesante și în același timp impresionante:

·      născută într-un sat argentinian, provenind dintr-o familie cu cinci copii, Eva ajunge “Prima Doamnă” a Argentinei;

·        inițiază și apoi devine președintă a  “Societății de binefacere”;

·        luptă și obține dreptul de vot pentru femeile argentiniene;

·       întreprinde în 1947 un tur European, în care, printre alți numeroși demnitari și șefi de stat, îi întâlnește pe Francisco Franco și pe Papă Pius al XII-lea;

·        devine în final o parte a culturii populare argentiniene.  

O poveste fascinanta!  

Pe agenda mea, cu obiective de vizitat, altele decât cele prevăzute în programul vizitei în Buenos Aires, se afla și Teatrul Colon, pe care l-am vizitat  în după-amiaza ploioasă, din prima zi în BA.

Teatrul Colon este principala operă din Buenos Aires. Și nu este o operă oarecare, este clasata pe locul al treilea ca fiind cea mai bună operă din lume și ocupă unul dintre cele mai bune cinci locuri de concert din lume, din punct de vedere acustic. 

Din exterior, clădirea pare mică și totuși ea este impunătoare.  

Interiorul, cu toate ca este un amestec de mai multe stiluri (Renaissance, stilul german, stilul grecesc), te impresionează, prin: armonie, bogăția ornamentelor, finețea coloanelor grecești, frumusețea candelabrelor și splendoarea vitraliilor. Interiorul operei mi-a amintit de Operă Garnier din Paris. 

Plaza de Mayo 

Încă din anul 1580 – data fondării orașului Buenos Aires -, Plaza de Mayo continuă să fie înconjurată de multe dintre cele mai importante instituții politice ale orașului:  Casa Rosada - de departe cea mai impresionantă -, Catedrală Metropolitană, Cabido (clădirea folosită că sediu al primăriei, în vremurile coloniale, astăzi devenită muzeu), Piramide de Mayo (obeliscul alb construit pentru a marca prima aniversare a independenței fată de Spania) sunt doar câteva exemple. 

Café Tortoni

În ultima zi în Buenos Aires, am pornit, pe străzile marelui oraș, în căutarea renumitei cafenele “Tortoni”, un alt obiectiv de pe lista mea personală. 

Cafeneaua este cotată că fiind una dintre cele mai vechi, ea fiind inaugurată în 1858 , de către un imigrant francez. Potrivit UCity Guides, aceasta este și una dintre cele zece cele mai frumoase cafenele din lume. 

Tot rătăcind pe străduțe am întâlnit doi bătrânei simpatici și guralivi, care au avut amabilitatea să mă conducă până la ușa cafenelei. 

Eleganța și rafinamentul cafenelei te duc cu gândul la cafeneaua pariziană cu același nume, unde se aduna, la sfârșitul secolului al 19-lea, elita culturii pariziene.

M-am delectat cu o cafea în timp ce visam la vremuri demult apuse, după care am pornit într-o ultima plimbare pe bulevardele capitalei, bucurându-ma de frumusețea unei zile însorite, de priveliștea oferita de terasele animate de locuitorii ei, dar și de mulțimea turiștilor, de tabloul oferit de stradă. 

Orașul imens, mai mult European -“Parisul Americii de Sud” - te cucerește prin atmosfera caldă și relaxantă, prin diversitatea locurilor de vizitat.

Acesta (circuitul Peru, Argentina, Brazilia) a fost primul meu circuit pe continentul Sud American și totodată primul circuit cu "Eturia", care m-a ajutat sa transform un vis în realitate.