Muzeul Frederic Storck și Cecilia
Cutescu-Storck
Aproape de Piața Victoriei, pe o străduță
liniștită - Vasile Alexandri -, se află unul dintre muzeele mai puțin cunoscute din
București.
Acest muzeu a fost locuința soților Storck,
reprezentanți ai unei familii de artiști plastici, care au avut o contribuție
semnificativă la patrimoniul cultural al orașului.
Karl Storck
· creatorul primei sculpturi publice din țara noastră - statuia Spătarului Mihail Cantacuzino, realizată din marmură de Carrara, - Spitalul Coltea.
· decorația exterioară a casei Theodor Aman,
· decorația interioara a Palatului Sutu - holul,
scara dublă spiralată, bolta bogat decorată și cadrul oglinzii de Murano,
· statuia
Gigantul din parcul Carol,
· coloanele de la Ateneul Roman.
· coloanele de la Ateneul Roman.
Frederic Storck
· portrete
remarcabile: I.H. Rădulescu, A. Macedonski, regale Carol I al
României, regina Elisabeta…….
· sculptura
alegorica „Adevărul” - Palatul de Justitie din Bucuresti
· cele
4 sculpturi reprezentând Evangheliștii - capela Gheorghieff, din Cimitirul Bellu.
Cecilia Cutescu Storck
picturile murale ale pictoriței împodobesc clădiri publice din București cum ar fi:
picturile murale ale pictoriței împodobesc clădiri publice din București cum ar fi:
· "Agricultura,
Industria și Comerțul" - holul de onoare al Bancii Marmorosch-Blank
· "Istoria
Negoțului Românesc" - Aula Magna a Academiei de Studii Economice,
· "Apologia
artelor românești" - plafonul din
Sala Tronului a Palatului Regal.
Construită în 1913, de arhitectul Alexandru
Clavel, care s-a inspirat din arhitectura germanică, clădirea iese în evidență
prin culoarea roșu pompeian și bârnele aparente din lemn.
Casa - monument istoric -, poartă amprenta
personală a acelora cărora le-a aparținut: soții Frederic Storck și
Cecilia-Cutescu Storck.
Fațada principală este decorată cu motive
ornamentale sculptate în piatră - brâuri și basoreliefuri -, realizate de Frederic Storck.
Odată intrat în casă, în holul central, te
întâmpină o lume fantastică și colorată care reprezintă siluete feminine delicate
și motive florale minunate: picturile murale “Gradina Raiului” - compoziția de pe plafon - și “Pace și Armonie” - cea de pe pereți.
In partea dreapta a holului portretul Ceciliei - sculptat în marmură albă de soțul ei -, redă, cu multă sensibilitate, frumusețea pictoriței.
In partea dreapta a holului portretul Ceciliei - sculptat în marmură albă de soțul ei -, redă, cu multă sensibilitate, frumusețea pictoriței.
Iar în mijlocul holului,...... “Iubirea” - sculptura în marmură albă - care “nu trebuia” să lipsească de la nici o expoziție a sculptorului care a realizat-o - Frederic Storck.
În partea dreaptă a holului - despărțit printr-o
arcadă susținută de o coloană, din marmură verde (replică a unui element
arhitectural din Bazilica San Marco din Veneția) -se află fostul atelier al
pictoriței. Această încăpere a fost scena multor
evenimente artistice ale vremii. Aici au fost oaspeți ai Ceciliei Cuţescu Storck nu numai artiști de renume, dar și membrii al Casei
Regale, știut fiind faptul ca Cecilia a fost o bună prietenă a reginei Maria.
Privirea îți este atrasă imediat de splendida pictură murală “Dragostea pământească și Dragostea spirituală ”,- opera Ceciliei
Storck. Iar în centrul picturii nu poți să nu remarci fântâna (astăzi nefuncțională), cu cadrul frumos
cioplit în piatră de Frederic Storck, cadru identic cu cel al ușii de la intrarea în
Biserica Colţea din București.
În partea stângă a holului se află un salon luminos, cu ferestre înfrumusețate de vitralii deosebite și pereți decorați cu
pastelurile Ceciliei Storck - reprezentand nuduri de țigănci tinere -, care mi-au amintit de femeile tahitiene ale lui
Gauguin.
Nu poți să nu remarci că lucrările celor doi
soți se împletesc armonios și se completează reciproc, dând farmec și un aer
romantic casei care le-a fost locuință, atelier de lucru, muzeul în care și-au
expus creațiile.
Operele de artă, expuse în muzeu: picturi,
sculpturi, plachete, sunt creația întregii familii Storck.
Machetă impresionantă, a bisericii mănăstirii
Curtea de Argeș, executată în lemn de tei și mesteacăn și acoperiș de plumb, este operă lui Karl
Storck - primul profesor de sculptură la Școală de Belle - Arte înființată de
Theodor Aman.
Cele mai mai multe dintre: portretele,
nudurile, capetele în bronz și marmură, medaliile și plachetele, expuse în muzeu,
au fost realizate de sculptorul Frederic Storck - fiul lui Karl Storck.
Picturile sunt contribuția Ceciliei Cutescu
Storck - soția sculptorului Frederic Storck, prima femeie profesor într-o
academie de arte, de stat, din Europa și prima artistă care a realizat pictură
murală.
Sculptorul Carol Storck, fiul lui Karl Storck,
este și el prezent cu câteva portrete.
La cea de a treia vizită la muzeu ne-a fost
permisă și vizitarea grădinii casei, care aparține astăzi moștenitorului
familiei Storck. O oază de verdeață, înfrumusețată de prezența “ primăverii, verii, toamnei și
iernii” – cele patru statui sculptate în piatra - care înconjoară micul bazin - acum “secat” -, dar mai
ales de bătrânul salcâm japonez împletit. Pentru câteva clipe m-am așezat pe băncuța de sub coroana salcâmului și am încercat să-mi închipui cum arăta această gradină când proprietarii ei încă mai trăiau și se bucurau, în momentele lor de relaxare, de priveliștea ce-i înconjura.
De fiecare dată când am vizitat această casă, sufletul mi-a fost
răscolit de sentimente contradictorii: bucurie și amărăciune. Bucuria de a
putea vizita și admira frumusețea și armonia din interiorul acestei case,
mâhnirea că o casă deosebită - care ne face orașul mai frumos și ne încânta sufletul - se află astăzi într-o stare avansată de degradare.
Și încă ceva: dacă doriți ca această casă să
prindă viață în timp ce o vizitați, iar bagajul dumneavoastră de cunoștințe să
fie “mai greu” la plecare, alegeți varianta unei vizite ghidate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu